﻿F  O  A  I  A
pentru
MINTE, ANIMA SI LITERATURA
Nr.41.  MERCURIU, 13. OPTOMBRE 1854.
’IN  VIÉTI’A  FAMILIARE  A  ROMANILORU.

§ 1.
	Precumu celelalte asiediamente si institutiuni, asia si vieti’a familiare (casnica) a romaniloru, a fostu supusa diferiteloru stramutatiuni. In tempurile de inaintea lui Scipione a fostu cu totulu altmente ordinata, ca dupa aceea. Si precumu in restempulu de mainainte s’a radicatu de in selbatecia la anumitu gradu de cultura: asia dela Scipione incoce pana la Nerone a ajunsu la celu mai inaltu gradu al finetiei, delicatetiei, moletatei grecesci, si al resipirei. De aci erasi a inceputu a scadé, scadiendu si natiunea, pana ce apoi au disparutu de inpreuna. Deci dara Romulu, Scipionii, si Nerone facu aci trei epoce.
§  2.
	De si nu-i vomu socoti noi pe romanii cei de antai ca semibarbari, daru aceea totu remane adeveru cumca in modrulu vietiuirei, nutrire, imbracamente si uneltele loru jacea o grosolania, si selbatecia, carea se ascrie parte meseraciei loru celei de antaia, parte nepoliturei. Etruscii prestau pe aceste tempuri romaniloru tote cele necesarie spre a caroru prefacere si folosintia pucina maiestria se cerea; si romanulu in intielesulu celu strensu luatu nu era p’atunci alta, decatu resbelitoriu si agricultoriu. Déca e adeveratu, cumca Romulu a emisu mai antaiu legea, pe carea se intemeia potestatea parentesca, detori’a crescerei, fiiloru, si supunerea loru prin acésta cu totulu voientiei parentesci; deca dela a acestu rege se tragu legile prin cari femeiea se subordina barbatului seu, clientele se lega mai strensu de patronulu seu, su aceste nunumai pe tempulu lui, cu cu inceputulu republicei inca le vedemu in fientia: atunci Romulu de dreptu se potea numi infientiatoriulu starei familiari a romaniloru. Pe lenga tota meseraci’a si poporale barbare, in relatiune cu averea loru, intrependu mari spese la ingropatiuni, si spre infrumsetiarea mormenteloru, de aceea s’au scrisu legile incontra astorfeliu de spese, care le au emisu Numa; si in cele 12 tabule se afla cercustantialminte: Nimic se cutedie a stenge unu rogu cu vinu, nici se indevuésca la arderea lui lemne cioplite; cadavrele sierbiloru se nu se balsameze, nici se se duca naintea cosciugului cununi pretiose, seu materii mirositorie aprense. – Ancu Martiu, si Tarquiniu Priscu au fostu cei de antai cari ai redicatu cevasi averea natiunala? Romanii aveau acumu sclavi, in casele loru, decatu ca acestia nu serbiau, ca mai tardiu, numai spre pompa, cu erau mai multu spre ajutoriu domniloru sei. Damele. Inca mai torceau si tieseau vestmentele familiei loru debuintiose. Ele impartiau servitorieloru sale lan’a, si le dáu o catime anumita pe fiacare di de torsu. Sclavulu ajuta pe domnulu seu la economi’a campului. Clientele nu serbia patronului seu numai spre cortenire, ci prin datiuni mai mici contribuia la sustienerea casei lui. Pruncii primiau instructiune atatu dela mamele loru, catu si dela invetiatorii loru la carii se adunau, si carii se remunerau de catra parenti. Banii nu aveau atata vedia, si pomp’a dameloru romane consta in aurulu celu porta pe sene. Cu ocasiunea devastarei Romei prin galli au strensu la 1000 ponti dela densele. Asupra bucatariei inca porta grige dama, carea se afla adeseori in odai’a principale lenga resboiulu de pandia. Ea cocea panea. Mobiliele in casa erau pucine si ordinarie, vestmentele pucinu pretiose. Numai unoru persone era iertatu asi infrumusetia tog’a cu purpura.
§ 3.
	Crescentele averi ale romaniloru care prin subjugarile facute se totu adaugeau, au introdusu luxulu si pomp’a in vieti’a loru familiare. Numai decatu au inceputu a portá vestmente mai pretiose, a si castiga pentru mesa scule de argentu si ale indebuintia in ospetiele sale, femeile a se infrumusetia cu scule de auru, si pentru comoditate a ambla in trasure. In anulu urbei 534 a esitu Legea Metella de Fullonibus, carea opria spesele prisositorie intru gatirea vestmenteloru. Cu pucinu dupa aceea in strepitulu armeloru incontra cartagineniloru au esitu legea oppica, carea opria pe femei a pune mai multu auru pe sene, ca o semiuncia,  si a ambla in laintrulu cetatei seu 100 de pasi afara de cetate cu trasura; daru dupa 25 de ani acésta lege prin o resculare generale a femeiloru iubitorie de pompa, s’a stersu. – Preste totu au inceputu de aici incolo a parasi datenele parentesci. Plautu incepu a scrie si a ataca moravurile romaniloru, asemine faimosulu Catone, si nu fara succesu, cace tempulu nainte de resipirea Cartagenei, atatu in privinti’a moravuriloru, in genere, catu si in privinti’a vietiei familiari lu aflamu a fi fostu celu mai prestante. Educatiunea ce se da prunciloru, armoni’a si concordia intre casatoriti, si in intreg’a familia, activitatea, desvoltarea, si cumpetulu romaniloru depe acestu tempu nu le potemu noi urmatorii descrie cu destula semtiveritate.
§ 4.
	Acestu modelu de vietiuiri a remasu multu tempu in casele romaniloru, si guvernulu si a pusu tota ustenela ca selu introduca, si sustina in tote casele concetatianiloru sei. Totusi tempulu lui Scipione africanu celui betranu se considera, ca unulu, de in care vieti’a familiare a romaniloru  a receputu o transformare totale. Acestu erou mare s’a demisu tempuriu, incontra voientiei questoriului seu alui Catone celui betranu, la cea mai mare liberalitate. Elu a fostu si dupa aceea celu mai avutu intre romani, si unulu de intre aceia, carii cugetau a fi cu scopu, ca averile cele mari se se indebuintieze spre pompe, si inaintarea gustului. Despre pompos’a lui Villa, (maieru, mosia la tiera) scrie Seneca: „Vidi villam stratam lapide quadrato, murum circumdatum silvae, turres quoque in propugnaculum villae utrimque subrectas. Cisternam acdificiis, et viridibus subditamu, quae sufficere vel in usum exercitus posset etc.” Vedu’a lui, Emilia avea cele mai multe sclave, cele mai multe vase ;I scvule de argentu, si cele mai multe trasure. Scipione insusi a datu feteloru sale o diestre de 40 talenti, pe candu cea mai mare donatiune se socotea a fi 40,000 de asi. Dela tempulu acestui barbatu a urmatu totu mai mari scaimbari in vieti’a familiare a romaniloru. Fiacare invingere aducea noue avutii, si nesmentitu noue inventiuni de resipire in cetate.  
In asta privintia merita a fi oservatu triumfulu care in a. U. 565  l’a reportatu Manliu incontra Galiloru. Eroulu a adusu cu sene dela acestu poporu efeminatu, noue scene teatrali, noue lupte atletice, noue moduri de venare; militii lui scule pretiose, persone cantaretie, jucatorie. Pucinu dupa aceea in a. U. 573 a aflatu statulu necese, prin legea Orchica a constringe spesele ospetiloru, si a otari numerulu ospetiloru, catu si alu feliuriloru de bucate (!)  Inse acusi s’a datu uitarei si acésta lege, - Nici o invingere n’a adusu mai multi bani in Roma, decatu cea alui Perseu. Statulu a iertatu atunci cetatianiloru contributiunea de totu; case pompose, si mobilii stralucite erau acvumu mai pretutindene; argentariele pentru mesa mai diosu de 100 ponti argentu se socoteau inca crutiare. De aci nainte incepu si barbatii ase gati, si a se unge cu unsori mirositorie, ca Femeile. O multime de sclavi se intretieneau spre acelu scopu, si cu multimea sclaviloru greci s’au introdusu o multime de moravuri corupte ale acelei natiuni in Roma. In alu 592 s’a datu o noua lege incontra luxului, carea atata a tienutu, catu cea de antaia. Cu predarea Corintului s’a latitu mania de a posiedé obiepte de arta greceasca. Acusi incepu a radica argentaria din casa la pretiu de 1000 pont si, la 50 ani mai tardiu, nu ajungeau 10,000 pon pentru argentaria celui mai de midiulocu aristocratu romanu.

§ 6.
	
Din di in di crescea luxulu totu mai tare, multimea sclaviloru straini se totu maria, pompa din laintru se facea totu mai stralucitoria. Dara deodata cu acestea incepu a scadé inocentia si eminentia mai vertosu a femeiloru romane, si ase departa dela primeva ei prestantia. Dupa tempulu lu Sulla luxulu, iubirea de pompa s’a urcatu pan’ la celu mai inaltu gradu; - etc. acestu subjugatoriu indrasnetiu a coadunatu avutiele in manile pucinoru familiii romane, care rivalisau intru castigarea sculeloru estrance pretiose. Sulla le premergea cu esemplu, imitatu fiendu apoi de Lucullu si Pompeiu. Acestu din urma a introdusu mania gemeloru (diamantu) in Roma, carea s’a facutu asia de domnitoria, ca si mania sculeloru grecesci de mainainte. Modulu in care romanii usurpau pretiositatile altoru provincii ni-lu areta noue aprosimativu Cicerone in oratiunea sa pro Verre.

§ 7.

	Dela Sulla pana la moartea lui Augustu luxu si pomp’a au ajunsu in culmea sa si la latitu si intre cetatianii privati, fiendu mai nainte numai in casele unoru fruntasi incuibatu, nici sa opritu pana candu desiertarea casseloru private au pusu capetu reului. Ce influentia stricatiosa a avutu luxulu si resipitiunea asupra vietiei familiari, asupra traiului casatoritiloru, si asupra educatiunei prunciloru, se areta destulu subtu triumviratu, si dupa aceea – Legile emise de Augustu inca suntu un viu argumentu. Tiberiu a ruinatu si mai tare starea lucruriloru, in vieti’a familiare prin introducerea crimei de laesa Majestate. Subtu acestu imperatoriu de neplacuta aducere a mente effeminarea a crescutu la un gradu preste fire, si a inmultitu causele apunerei mai multoru familii fruntasie, care nainte de elu incepusera a se ivi. In midiuloculu a cestoru ruinari stetera ici colea totusi unele familii, conduse de principiele curatei philosophie nemiscate in antica loru vertute, de si rare; si cercau a sustiené simplicitatea de mai nainte in casele loru. Aceste umbre de economia casnica s’au mai sustienutu pana catra tempurile lui M. Aureliu, candu reulu din laintru incepu a fi preponderatu de catra cela de in afora.
	Spre incheiere insemnamu cumca pomp’a stralucirea si efemenatiunea avea acumu numai un gradu adeca: nebunia, si acesta inca l’au ajunsu romanii subtu Nerone. Acumu nu se mai cauta ce e gustuosu fara catu de multu ajunge? Din acestu periodu a inceputu a degenera intreg’a casnicia cu barbati, femei, prunci, cu sclavi cu totu. Gustulu a cadiutu, datenele romane au sburatu, totu mai multi straini se adunasera in Roma. Grandetia caracteriului romanu, care si in imbuibarile cele mai mari ale acestei natiuni se potea oserva, a degeneratu acumu si sa prefacutu in usiurintia femeeasca. Caderea carea era din di in di mai mare, subtu imp. Vespasianu, Domitianu, si Trajanu nu era asia oservavera. Inse cu atatu mai tare dupa aceea prin navalirea gentiloru barbare, nunumai in provincii ci si chiaru in Roma, si prin amestecarea cu ele, s’a deperdutu originalitatea romana. Romanulu celu mai tardiu nu se mai potea asemena, in privinti’a vietiei familiari, celui de antaiu; catra aceste despotismulu, contributiunile cele storcatorie, apunerea artiloru si scientieloru au trasu dupa sene tristele urmari ale natiunei intregi.
S. M.